Părțile de vorbire: prezentare generală
Cele zece părți de vorbire din limba română, flexibile și neflexibile, cu întrebări ajutătoare și exemple pentru fiecare.
Pe scurt
- Limba română are 10 părți de vorbire: substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul, prepoziția, conjuncția și interjecția.
- Flexibile (își schimbă forma): substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul.
- Neflexibile (nu își schimbă forma): adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția.
Ce sunt părțile de vorbire
Cuvintele se grupează în părți de vorbire după ce exprimă (un obiect, o acțiune, o însușire) și după cum își schimbă forma. Partea gramaticii care le studiază se numește morfologie.
| Partea de vorbire | Ce exprimă | Întrebări ajutătoare | Exemple |
|---|---|---|---|
| Substantivul | ființe, lucruri, fenomene, idei | cine? ce? | copil, masă, ploaie, bucurie |
| Articolul | însoțește substantivul | – | un, o, niște, -ul, -a, al, cel |
| Adjectivul | însușiri ale substantivului | care? ce fel de? | mare, frumos, verde, harnic |
| Pronumele | ține locul unui substantiv | cine? ce? | eu, tu, el, acesta, cineva |
| Numeralul | numărul sau ordinea | câți? câte? al câtelea? | doi, zece, primul, al treilea |
| Verbul | acțiuni, stări, existența | ce face? ce se întâmplă? | a alerga, a dormi, a fi |
| Adverbul | locul, timpul, modul acțiunii | unde? când? cum? | aici, mâine, repede, bine |
| Prepoziția | leagă cuvinte în propoziție | – | pe, la, în, cu, de, sub |
| Conjuncția | leagă cuvinte sau propoziții | – | și, dar, sau, că, să, dacă |
| Interjecția | emoții, îndemnuri, sunete | – | vai, ah, hai, miau, poc |
Părți de vorbire flexibile și neflexibile
Flexibile sunt părțile de vorbire care își schimbă forma după număr, gen, caz, persoană sau timp:
- copil → copii → copilului (substantiv);
- frumos → frumoasă → frumoși (adjectiv);
- eu citesc → tu citești → noi am citit (verb).
Neflexibile sunt cele care au o singură formă: aici, la, și, vai.
Același cuvânt poate fi parte de vorbire diferită în propoziții diferite. Uită-te la ce cuvânt determină: Fata frumoasă cântă (adjectiv, determină substantivul) – Fata cântă frumos (adverb, determină verbul).
Exemplu de analiză
Ieri, doi copii veseli s-au jucat în parc cu mingea lor, dar, vai, a început ploaia!
| ieri | adverb (când?) |
| doi | numeral |
| copii | substantiv |
| veseli | adjectiv |
| s-au jucat, a început | verbe |
| în, cu | prepoziții |
| parc, mingea, ploaia | substantive (-a din mingea și ploaia este articol hotărât) |
| lor | pronume |
| dar | conjuncție |
| vai | interjecție |
Exerciții
Alege răspunsul corect. După fiecare răspuns vezi explicația.